me


atunci primeşti o fotografie în care suntem toţi
ne jucăm cu degetele lui dumnezeu
le sugem, facem proiecţii în lumina soarelui
filme pentru copii cu marele câine blând
unghiile n-au cum să muşte, doar să rămână cu un pic
din piele sub luciul ojei, dar rănile astea sunt superficiale
el vindecă tot, el vindecă până şi vacanţeleme

8 gânduri despre „me

  1. Sal!

    Nu te-am mai vazut de la AutoDaFe…

    Te bagi la un schimb de link.uri cu blogul meu (www.sitcom.ro) ?

    P.S. Nu pot sa stau prea mult pe pagina asta.
    Mi-e frica de…poza ta!

  2. n-avem ce link-uri schimba, de sex-linkage nu poate fi vorba, portretul tau e prea casnic, transpiraţia mea arde cerceafurile, inhalaţiile le face mult mai aplicat ovia.
    ne mai veuzim; cred.

  3. de ce te certi cu omul, xine? sau nu vorbesti cu gazorica? sau nu cu mine? sau nu cu toata lumea? sa nu ne vezuvim, la dracu!

  4. Cine vindecă până şi vacanţele? Dumnezeu? Dar dacă îşi ia vacanţă de la om şi rănile rămân nevindecate, dintr-acelea cu un singur sens?
    Glumeam.
    Pe degetele lui sunt înfăşurate sfori.
    Şi noi ne jucăm, da, având conştiinţa precisă a precarităţii fiinţei.

  5. nu-şi ia vacanţă niciodată. cel tradiţional…poate.
    şi pe mine mă interesează că există fiinţa asta, poate puternică tocmai din precaritate. este însă un subiect prea scolastic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s