singura frică

transpiră continuu și vorbește la fel
undeva se aude un fierăstrău
cineva caută coliba marelui maestru
ascunsă în cea mai deasă pădure

niciodată nu i-a fost teamă măcar
doar acum cade și se întreabă
ce rost a avut luminata-i cale
dacă frica de dușman e cruntă

unde e liniștea de altădată când
deasupra lumii armonioase și calde
stătea liniștea lui ca o aureolă
dată de budha doar celor aleși

și nici meditația nu-l mai ajută
închide ochii dar printre pleoape
țâșnesc lacrimi amare de suferință
o budha, de ce-mi dai clipele astea

trimite-mi un semn, tu, puterea
puterilor, dă-mi energia ta întreagă
întru stăvilirea fricii care mă șuguie
și nu mai spune la nimeni că am căzut

ia-mi fierăstrăul dușmanului din inimă
ia-mi dinții lui cruzi și mari din suflet
oprește dușmanul pentru o clipă doar
să mă pot concentra la forța din mine

și-atunci a venit chiar ultimul elev
kiu ku wai pe numele lui de discipol
și a oprit tranzistorul agațat de colibă
tranzistorul care tot căuta un post

maestrului augustin cupșa

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s