singura frică

transpiră continuu și vorbește la fel
undeva se aude un fierăstrău
cineva caută coliba marelui maestru
ascunsă în cea mai deasă pădure

niciodată nu i-a fost teamă măcar
doar acum cade și se întreabă
ce rost a avut luminata-i cale
dacă frica de dușman e cruntă

unde e liniștea de altădată când
deasupra lumii armonioase și calde
stătea liniștea lui ca o aureolă
dată de budha doar celor aleși

și nici meditația nu-l mai ajută
închide ochii dar printre pleoape
țâșnesc lacrimi amare de suferință
o budha, de ce-mi dai clipele astea

trimite-mi un semn, tu, puterea
puterilor, dă-mi energia ta întreagă
întru stăvilirea fricii care mă șuguie
și nu mai spune la nimeni că am căzut

ia-mi fierăstrăul dușmanului din inimă
ia-mi dinții lui cruzi și mari din suflet
oprește dușmanul pentru o clipă doar
să mă pot concentra la forța din mine

și-atunci a venit chiar ultimul elev
kiu ku wai pe numele lui de discipol
și a oprit tranzistorul agațat de colibă
tranzistorul care tot căuta un post

maestrului augustin cupșa

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s