de sus

cadru. de sus. și cădea lângă corp
și era un corp cu spatele, nu altceva
nu degetele și mâna așezate cu mâna
nu rezemarea aproape de față

nu calmul unui somn fixat în cuțite și respirație normală

își dă seama cineva despre ce vorbesc?
nu? despre un ursuleț
nici nu avea ce să cadă, o îmbățișare de frate
o mângâiere de fiecare dată când noaptea
se sfiește să o facă, e prea multă candoare
și dacă se va strădui cineva s-o stoarcă
se va putea
mâinile dispar la început, cu ele începe

adică ai în piept un ursuleț și nu faci nimic cu el
și ursulețul acesta se strică
pui pleoapă pe pleoapă și dansezi
cumperi bomboane de la tonomat
și privești ploaia de la geam

amânare. mereu strig să nu dispari
să punem lucrurile laolaltă și să ne jucăm
cu ele, să le folosim fără să le facem rău
doar nouă ne putem da
un pumn în piept
să pornească ursulețul

Anunțuri

4 gânduri despre „de sus

  1. vai, mi-a dat o lacrimă.

    dragă, scrie şi tu negru pe alb, că-mi ard ochii după lecturile astea pe invers.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s