personaje

se trezește de dimineață și, în crepuscul, întinde
unt pe pâine, închipuie-ți un sunet interminabil
în timp ce face asta până spre răsărit, un fel de
susur al sângelui dacă ar fi să-l auzim, are ochii ăia

făcuți scrum și oasele zadă sub rouă, înfiorată de
lupta dintre căldura din interior și răcoare, mușchii
tresar sub velele pielii întinse în adierea sărată
sunt oameni care se torturează și ziua aceea
are un sens între ore, căsuțe de albine și totul
cu miere, garnisit cu înțelegere, dar fără tandrețe
îmi spune des că a văzut într-un film o scenă
calmă, nu reține decât scenele calme, apoi spune
că nu-i plac adverbele, sunt alea care se pun
să tot clarifice, să tot explice, și era totul curgător
lângă cinci plopi, chiar cinci plopi numărați, o masă
din tablourile bucolice, o femeie într-o rochie lungă
și-un câine la picioare, dar ea stătea cu spatele
și, deși nu se vedea, a fost convinsă că avea
o ceașcă de ceai în mâna stângă, aburea încet
cum îți dai seama?! n-ai cum să ai poziția asta
a corpului decât după o durere care te macină
îndelungată, nu știu, o durere oarecare, firească
un egoism feminin rotunjit într-o ceașcă de ceai
da, aici a spus esențialul, aici e partea ei cea bună
când trimite cuvintele să se plimbe cu bicicleta
când le echilibrează ca pe un d-ăla mic gata să cadă
să nu taci, să nu taci, îmi zice, dar ea tot vorbește
și se micșorează parcă, devine mai zâmbitoare
și spune că asta a fost tot, ar fi bine să aibă
o ceașcă de ceai în mână, un deget ridicat un pic
dintr-o delicatețe cam snoabă, dar ar fi ceva prea
firesc, o scenă calmă, eliberatoare, cum îi plac ei
dar n-o să vezi asta niciodată, nici nu concep, nu

Anunțuri

26 de gânduri despre „personaje

  1. nu, dar am vrea să te vedem cum te exprimi în foarte puţine cuvinte. acolo se vede măiestria omului.

  2. autorul catrenului

    pe cărarea cu zambile
    creștea numai ghiocei
    și-a venit mândrele mele
    să le fure ei pe toate

    zice că nu e bine.

  3. nu, nu, aici ai dat cu oiştea în gard. aia cu apa care curge în beciul lui saşa pană avea oarecare impact, se deschidea un culoar colorat spre un anumit tip de simţire, pe cînd aici simt nevoia să-ţi închid uşa în nas.

  4. de aia nu înțelegi mare lucru din areal, tăuraș, că nu ești atent. mai citește o dată cu atenție și nu mă băga în autorlâc cu autori de folclor.

  5. vezi? de-aia ţi-am zis io că ieşti un om rău. în loc să mă-njuri şi să mă scuipi, tu-mi vorbeşti subţire şi mă complexezi.

  6. da, mă, pricepui. ăla de scrise catrenul cu zambile nu fu de acord cu beciul lui pană de scriitor dotat. mai greu, mai cu opinteli, dar pricepui. e mai bine acum? mai mulţumitor? ce vrei, eu nu am decît atenţie distributivă, nu şi judecată.

  7. te alinți. mai bine veneai cu argumente în favoarea ideii de la care am plecat și de care ne-am tot îndepărtat, mareșal al divagărilor! adică de ce se vede măiestria în textele scurte? că sunt tare curios cum ai argumenta. mai ales tu, care nu știu câte texte scurte ai, deci ți-ai cam pus dinamita sub curuleț.

  8. Nu era vorba de mine, Dane. Şi oricum, e ciudat ce spui. Am o puzderie de texte scurte. Aaaa, că nu le-am postat sub nasul tău, asta e altă mîncare de peşte. Repet însă: nu era vorba de mine, eu vorbeam de tine, de mine mă odihneam, nu mai voiam să mai ştiu de mine în clipa aia.
    Fireşte că există o măiestrie în textele scurte. Depinde însă în ce registru scrii. Eu am încercat felurite registre (iar mă pui să revin la mine).
    În registrul hiperafectiv (care acum mi se pare inactual, siropos), voiam să punctez nişte stări. De pildă:
    1.
    macină marea malul.
    cîntă călătorul un cîntec
    şi adoarme aproape
    pe ape.

    2.
    SINUS
    omagiu adus compoziţiei statuare ”Cheile păsărilor” a lui Gabriel Kohn

    curînd un gînd rumegînd:
    culoare spre floare ninsoare
    de pămînt de cuvînt lumea

    3.
    CAII ACEIA

    caii aceia alergînd caii aceia
    deschid braţele deschid braţele larg
    şi strig
    se opreşte-n fereastră lumina

    Sau făceam o trecere la un registru ceva mai denotativ :
    CONVALESCENŢĂ

    cerul
    soarele
    risipire

    s-au aprins în noapte faruri vitrinele
    dbum-dburum-dbum: plouă.

    Sau îmi făceam, autoironic, un autoportret (pe care l-ai şi comentat cu sarcasmul cuvenit):
    doftor bolnav,
    popă păcătos,
    dascăl nătîng,
    ghinăral fricos.

    Sau puneam la cale o băşcălie concretistă (aia postată pe FDL şi care a stîrnit rumoare):
    GUMĂ DE MESTECAT

    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    __________________________
    PLFLU!

    Sau pur şi simplu mă apropiam cu textul de tipul de sensibilitate contemporan:
    UN MOMENT DE FERICIRE

    deschid cutia de chibrituri
    scot un băţ îl aprind
    şi desenez cu flacăra prin bezna din faţa casei
    obrajii tăi împurpuraţi şi apusul soarelui

    Dar astea sînt exemplele care mi-au venit la îndemînă. Nu găsesc acum şi textele în care încercam să arăt cum se creează o secţiune abruptă prin realitate, în genul lui Acosmei, sau o sinteză după caz rece sau uşor-ironică.
    Eram deci curios cum ai proceda tu. Pe Yigru l-am văzut la lucru. El adoptă minimalismul de tip naiv sau ludic.
    Acum bagă-ţi bisturiul în brînză şi dă-i cu critica, după care formulează un contraexemplu într-atît de elocvent, încît să mi se aburească ochelarii de admiraţie.

  9. Sau uite cum scriam după venirea din aramtă (era în vara-toamana lui 89):
    MĂ REFUGIASEM

    luna mioapă. îmi căzuse un nasture. mă refugiasem
    undeva pe bloc printre antene cu gîndul la emisiunea
    de la ora şapte. îmi era sufletul amforă.

    Sau cum scriam prin 92 :
    HAI

    hai dă-te jos din copacul privirii
    iubito şi ia-mi bibeloul la trîntă
    ah mi l-ai spart dar nu-i nimic îmi
    cumpăr altul
    şi-mi cumpărai

    Sau prin 94, cînd simţeam nevoia să redevin liric :
    MI-A ŞOPTIT

    mi-a şoptit ursita la ureche hai du-te şi fă-te
    hoţ de suflete că ţie-ţi lipseşte. ai avut unul dar
    l-ai pierdut. abia mai pîlpîia şi s-a stins la o
    răscruce de drumuri.

    Adică era o vreme cînd nu-mi doream să scriu decît aşa, scurt, foarte scurt, să punctez situaţii şi stări, să fiu cît mai percutant. Ca o-mpuşcătură, dacă vrei. Sau ca o revelare de tip foto (poezele de tip BLOWUP).

  10. Nu era vorba de mine, Dane. Şi oricum, e ciudat ce spui. Am o puzderie de texte scurte. Aaaa, că nu le-am postat sub nasul tău, asta e altă mîncare de peşte. Repet însă: nu era vorba de mine, eu vorbeam de tine, de mine mă odihneam, nu mai voiam să mai ştiu de mine în clipa aia.
    Fireşte că există o măiestrie în textele scurte. Depinde însă în ce registru scrii. Eu am încercat felurite registre (iar mă pui să revin la mine).
    În registrul hiperafectiv (care acum mi se pare inactual, siropos), voiam să punctez nişte stări. De pildă:
    1.
    macină marea malul.
    cîntă călătorul un cîntec
    şi adoarme aproape
    pe ape.

    2.
    SINUS
    omagiu adus compoziţiei statuare ”Cheile păsărilor” a lui Gabriel Kohn

    curînd un gînd rumegînd:
    culoare spre floare ninsoare
    de pămînt de cuvînt lumea

    3.
    CAII ACEIA

    caii aceia alergînd caii aceia
    deschid braţele deschid braţele larg
    şi strig
    se opreşte-n fereastră lumina

    Sau făceam o trecere la un registru ceva mai denotativ :
    CONVALESCENŢĂ

    cerul
    soarele
    risipire

    s-au aprins în noapte faruri vitrinele
    dbum-dburum-dbum: plouă.

    Sau îmi făceam, autoironic, un autoportret (pe care l-ai şi comentat cu sarcasmul cuvenit):
    doftor bolnav,
    popă păcătos,
    dascăl nătîng,
    ghinăral fricos.

    Sau puneam la cale o băşcălie concretistă (aia postată pe FDL şi care a stîrnit rumoare):
    GUMĂ DE MESTECAT

    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    mcioa mcioa mcioa mcioa mcioa
    __________________________
    PLFLU!

    Sau pur şi simplu mă apropiam cu textul de tipul de sensibilitate contemporan:
    UN MOMENT DE FERICIRE

    deschid cutia de chibrituri
    scot un băţ îl aprind
    şi desenez cu flacăra prin bezna din faţa casei
    obrajii tăi împurpuraţi şi apusul soarelui

    Dar astea sînt exemplele care mi-au venit la îndemînă. Nu găsesc acum şi textele în care încercam să arăt cum se creează o secţiune abruptă prin realitate, în genul lui Acosmei, sau o sinteză după caz rece sau uşor-ironică.
    Eram deci curios cum ai proceda tu. Pe Yigru l-am văzut la lucru. El adoptă minimalismul de tip naiv sau ludic.
    Acum bagă-ţi bisturiul în brînză şi dă-i cu critica, după care formulează un contraexemplu într-atît de elocvent, încît să mi se aburească ochelarii de admiraţi

    Sau uite cum scriam după venirea din aramtă (era în vara-toamana lui 89):
    MĂ REFUGIASEM

    luna mioapă. îmi căzuse un nasture. mă refugiasem
    undeva pe bloc printre antene cu gîndul la emisiunea
    de la ora şapte. îmi era sufletul amforă.

    Sau cum scriam prin 92 :
    HAI

    hai dă-te jos din copacul privirii
    iubito şi ia-mi bibeloul la trîntă
    ah mi l-ai spart dar nu-i nimic îmi
    cumpăr altul
    şi-mi cumpărai

    Sau prin 94, cînd simţeam nevoia să redevin liric :
    MI-A ŞOPTIT

    mi-a şoptit ursita la ureche hai du-te şi fă-te
    hoţ de suflete că ţie-ţi lipseşte. ai avut unul dar
    l-ai pierdut. abia mai pîlpîia şi s-a stins la o
    răscruce de drumuri.

    Adică era o vreme cînd nu-mi doream să scriu decît aşa, scurt, foarte scurt, să punctez situaţii şi stări, să fiu cît mai percutant. Ca o-mpuşcătură, dacă vrei. Sau ca o revelare de tip foto (poezele de tip BLOWUP).

  11. îți spun lucruri teribile,
    prăpastie –
    un hău plin de liniște
    care-ți taie respirația.

  12. ce să-ţi răspund, ce pot să-ţi răspund la o asemenea întrebare?
    altădată te-aş fi luat cu mine pe o piatră,
    ţi-aş fi dat o bombonică,
    ţi-aş fi smuls unghiile cu patentul.

    încolo şi-ncoace, suflă vîntul.
    duce vîntul frunzele acasă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s