ooh, my freakin’ kidney!

ce faci când un prieten nu se simte prea bine
să zicem că te sună de pe toaletă
de-acolo poate vorbi mai uşor cu tine
şi până când auzi flush-ul îţi faci o idee

cât de dramatică e situaţia, ce măsuri trebuie
adoptate şi toate chestiile pe care le faci
când un prieten chiar are nevoie de tine

nimic mai amar, e ca şi cum un părinte
şi-ar îngropa copilul sau ca şi cum copilul
unui părinte ar îngropa nepotul părintelui său
prietenul acesta începe să te chinuie, să
te doară până ce te îmbolnăveşti, nu mai dormi
nu te mai întorci uşor în trecut, tutunul are
alt gust. slăbeşti. oamenii te întreabă ce ai
evident, eşti discret, minţi, iar cunoscuţii
dau din cap şi schimbă priviri pline de înţeles
între ei. asta te bucură într-un fel, eşti
convins că eşti un prieten loial, eşti de ajutor

să n-o mai lungesc, sunt convins că ştiţi şi voi
ceva începe să putrezeacă în tine şi nicio
clipă nu te gândeşti la problemele tale
doar nu tu eşti în necaz, el e, el trebuie ajutat

iar în clipa în care problemele lui se rezolvă
normal, vine la tine şi-ţi mulţumeşte
starea lui de bine îţi umple trupul îmbolnăvit
îngaimi fără forţă un „oricând, prietene, oricând
doar pentru asta… doar pentru asta…”
ei, da! atunci poţi să fii liniştit, ai făcut
tot ce ţi-a stat în putinţă, ba chiar mai mult

Anunțuri

4 gânduri despre „ooh, my freakin’ kidney!

  1. Poate ca ai avut tu dreptate, sau poate nu. Poate am avut eu dreptate, desi ma insel. Oricum nu voi recunoaste, niciodata n-o fac.
    Nu are importanta, cui i-ar pasa. Poate doar noua, dar lumea nu observa.
    Si oricum suntem nebuni ca niste palarieri.
    Si oricum avem fiecare lumea lui minunata.
    Si oricum fiecare este personajul principal in povestea lui, iar tu esti mereu secundul.

    Dar nu-i asa ca ar fi mai placut totul in doi?
    Sau…poate nu?

  2. walker, atunci să ne fie de bine, mulţam!

    kiky, nu ştiu dacă nu cumva au avut dreptate riky şi miky, oricum nu contează nici pentru pălărierii de la ceaprazeriile mai cu ştaif, dar pentru de’alde… aia cu secundul ai zis-o bine, deşi cred că-i mult mai complicată.
    să trăieşti sub pălărie, happy boy!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s