rue pavlov

am făcut insolaţie la modul în care orice lucru
care-mi dă o durere de cap
e un frate, un frate mai mare
te ia de după umeri şi te pupă pe frunte

semnul rămâne acolo până la prima beţie
atunci se umple cu altă durere sau cu lichid
şi-n lichid se văd razele de soare
cum pătrund clădirile sau străzile prăfuite
acele pătrunderi la care tu uiţi
câteva luni din viaţă
dar cine eşti tu să faci dintr-o amnezie
o cârciumă într-un cartier studenţesc
cu multe dureri de cap, multă mâncare

mâine merg pe aceeaşi plajă
chiar prea devreme când durerea de cap
se va sufoca în craniu, va avea clipe în care
va face apa să vibreze, va rupe valurile
mi-e greu să cred că va fi cineva care să spună
încredinţat că toată lupta e zadarnică
nu cred că ştii când să renunţi
nu e bine să cunoşti când sărutul de pe frunte
e o cantină studenţească unde plăteşti
atât cât poţi să mănânci şi să stai sătul
până când îţi aduci aminte să te acoperi

Anunțuri

2 gânduri despre „rue pavlov

  1. presupun ca asta e un poem despre gena marker a hydrocefaliei, desi cateva minute am inclinat sa cred ca transeea aia plina cu apa de ploaie seamana cumva cu semnul rosu al curajului. al lui crane, nu al lipstickului.apoi, mirosul de varza a la cluj de la cantina ta m-a proiectat in patru labe pe peluza din fata facultatii, unde o decizie migrenoasa a hotarat ca niciunde nu poate fi experimentata mai eficient demolarea po mo a dogmatismului filosofic decat printre tigai si hardaie cu coji de cartofi, deci, a doua lectie despre sarut, numai ca acum buzele sunt altele decat cele cu lipstickul.
    din acest comm , poetul, adica tu, n-ai putea intelege mare lucru, nu ca ar fi prima oara. din acest poem eu, adica receptorul am inteles ca ai tensiune oscilanta , ca n-ai fost bursier summa cum laude si ca dormi cu creierul dezvelit, ceea ce poate fi util pentru vremurile de seceta.

  2. e bine dacă nu înţelegem ce nu înţelege celălalt şi înţelegem ce înţelegem, pentru că principiul compensaţiei nu face copii cu nimeni, el are complexul lui oedip la cap. bine că nu şi pe al iocastei. simpatic rău comul tău, tocmai îmi spunea o domniţă din poveşti ceva de epistemologie şi gnoseologie. ca să vezi ce potrivire de caracter! şi poet să-i spui cui vrei tu, auzi?! păi, se poate?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s