andra e moartă în vis

oboseala e pregătită să atace
apoi se dă cu paşi repezi îndărăt
dispare în umbra după-amiezii
cristale de zahăr
tresăririle

s-au înteţit
nu mai ştie cum să le numească
naşterea unui copil ar fi scăpat-o de vocile
care n-au ce alege din ea
dacă nu e nimic tragic, nimic fulgerător
asta îi e dat să simtă
şi liniştea mai mare decât teama
linsă de animale
în fiecare zi se ascunde în frunze şi lasă
dobitoacele să pătrundă
întunericul
limba animalelor e limba ei
febra se ridică
şi leagă de pat câteva panglici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s