the second floating

totul e mai alb
o batistă apretată de fluturat la geamul trenului
deşi plecarea ţi se pare mai degrabă
să cobori în pasaj

la ieşire să dai mâna cu alţi oameni
decât cei pe care-i cunoşti în timp ce
stau şi aştept la universitate
mă holbez la pifurile cu rahan şi mă gândesc
ce-ţi lipseşte

cred că aici am întâlnit toţi oamenii
am aşteptat în seara când a murit coposu
străin de evenimente
era pustiu
multe mi le-aduc aminte prin
crăpăturile din asfalt
e un sistem de aducere-aminte exact sub picioare
parcă de-aia se mişcă pietrele cubice
se clatină

nici nu ştiu de ce ne vedem azi
avem fiecare în piept
o chestie albă
suntem liniştiţi în timp ce agitaţia
celor din jur e murdară
aerul pluteşte deasupra noastră
ca şi cum ar trebui să ne despărţim fără strângeri
de inimă, inima tocmai a fost înghiţită

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s