śīla pāramitā

a avut, de la începutul vieții, scop vremea petrecută cu jocul sau cu pământul pe care l-a calcat a fost scurtă dar grea, era deja maestru. Anunțuri

toward awakening

și dacă nostalgia nu e chiar o cafea cu lapte peste pâlcurile de ulmi de lângă râu, un nor aruncat pe eșarfele umede sau un ghiozdan gol stând pe un scaun cuminte, un cățel alb

marea rușine

și-a croit hainele cu mâinile lui doar la tivuri să-l fi ajutat cineva dar aici e vorba doar de deplinul pe care ți-l dă bunăstarea umilinței

III

poate nopțile, maimuțe mici de hârtie, strânse lângă jugulara ta, poate grâul acesta ce-ți trece prin vise și nu se macină, cu siguranță aceeași respirație pusă în cealaltă gură, acestea sunt minuni pe care liniștea

ectopia cordis

trecuse atâta vreme, poate nu asta, nu facem trecutul din păr dar undeva s-a depus și am încercat să-i spunem altfel însă mijlocul lanțului cu care suntem legați rezistă și nu nu am știut cum să primim un lucru simplu, nu am făcut