guacamole

maestrul spadasin stă sub umbrelă
mănâncă guacamole
soţia sa a fost ucisă
şi el se gândeşte la răzbunare

într-un manuscris vechi scrie
cum trebuie să se procedeze
dar obedienţa nu e făcută pentru el
plouă, apa curge într-un butoi vechi

pe tulpina de bambus stau tecile
maestrul ascute toate săbiile
privirea lui e mai ascuţită decât toate
şi ploaia îl face să spumege

guacamole e rânced şi apos
soţia sa ştia exact cum se face
dar ucigaşii vor primi în faţă
răsuflarea celui mai prost guacamole

săbiile sunt ascuţite din nou
sezonul ploilor nu se mai termină
şi toată aşteptarea asta
e arma unei răzbunări perfecte

mai bea un vin de liu, i-e sete
mai ia din bol cu mâna şi se strâmbă
şi nimeni nu ştie cine i-a ucis soaţa
nici cine a făcut acest guacamole

(traducere dintr-un poet bezanozanonian anonim de limbă malgaşă din provincia toamasina, madagascar)